Duda e frate cu Jimmy
Chase your dreams.
duminică, 4 ianuarie 2015
Final.
Nu credeam ca o sa ajung aici,sa anunt ca aceasta este ultima postare a acestui blog.Sincer,imi este foarte greu dupa ce am pus atata suflet in acest blog,dar pur si simplu nu mai vreau sa il continui,chestia asta de "scriitor" e pur si simplu prea trista,prea singuratica,prea diferita de ceea ce sunt eu.
Acum ne aflam si in 2015,iar 2014 a fost un an super,plin de bucurie si fericire,un an al deciziilor majore,un an al schimbarilor,iar ceea ce a fost de rau nu imi pasa,nu pun la suflet si nici macar nu tin minte.Dar cel mai super a fost revelionul,alaturi de cei mai buni prieteni,distrandu-ne la maxim si facand ceea ce ne place sa facem.I-am vazut pe toti dintre ei fericiti si simtindu-se bine si asta m-a facut si pe mine fericit.
Ce pot sa mai zic? E super! Prieteni super,iubita super,asa ca 2015 sa fie si mai si!
Am promis si anumite lucruri anumitor persoane si sper ca am luat decizia corecta si in legatura cu Canada.
Voi ramane mereu "youngblood-ul"familiei acestea dar a ajuns sa imi placa extrem de mult pozitia asta.
Iar cum aceasta este ultima fraza nu doar pe 2015 in acest blog si este fraza finala a blogului,il voi incheia la fel cum l-am deschis acu multi ani : "V-am pupando!"
duminică, 14 decembrie 2014
What goes around comes around.
Ieeei,sunt rupt.Imi e rau si am dureri peste dureri.Un scurt rezumat? Aseara probabil cel mai puternic "black out"al meu de pana acuma.Hmm altceva...Sunt foarte confuz,mda.Nu stiu ce sa fac,nu stiu ce imi doresc cu adevarat,dar oare aflam asta vreodata?
O mica descriere:
"A fost o vreme cand nu mai credeam ca iubirea e altceva decat pretext pentr-un roman
Acum zambesc, nu pot sa cred, iubirea face dus si eu intins astept.. .
Zambesc ca prostul, astept sa iasa
Sa-si puna boxeri si trïcoul alb"
Dar oare asta imi doresc?
joi, 27 noiembrie 2014
35/3.5
Wow,ma intorc pe acest spatiu gol,al naibii de super care asteapta sa fie umplut se ganduri,de sentimente,de absolut orice imi trece prin cap pana la urma.Da interesant titlu,l-am ales pentru ca atatea zile mai avem pana la anul nou,pana la schimbarile de cacat pe care spunem ca o sa le avem desi nu facem absolut nimic diferit pentru ca pana la urma suntem oameni si asta e felul nostru de a fi.
Ce pot sa zic,viata e plina de surprize si acum cand am al dracului de mult timp liber(e fain,chiar ma simt ca unul din poetii vechi cu tigara si bautura langa ei noapte si ziua care freaca menta si asteapta ceva divin),rareori fiind un lucru enervant,am zis totusi sa fac ceva constructiv,sa meditez asupra pros/cons asupra deciziei mele de a pleca/ramane.Desi am trecut prin cateva betii(moment in care sunt destul de sincer si ganditor atunci cand vreau sa fiu asa),am realizat si atunci dar si acuma ca ar cam fi cazul sa plec.Da,mai exact am decis sa plec,din simplul motiv ca nu prea am de ce sa raman mai exact,nu pentru ca as avea altceva.Desigur,sunt cateva persoane care inseamna mult pentru mine si mereu vor insemna,dar eh...probabil e mai bine asa.Sper doar sa apuc sa imi iau un ultim ramas bun,cu zambetul pe buze sa ramana ei dar si eu si de preferat sa nu planga nimeni.Imi doresc o plecare frumoasa,nu vreau sa imi simta cineva lipsa sau sa imi duca dorul,ci pur si simplu sa ma priveasca ca o persoana normala si nu ca cineva mai important.De ce imi doresc asta?Pentru ca orice chestie de genul doare,iar eu as prefera sa nu existe asa ceva.
Oameni buni,prieteni de o viata,va iubesc din tot sufletul si vreau sa intelegeti ca mereu voi fi mandru de amintirile/povestile noastre si nu voi uita nimica,chiar daca ne-am certat sau am mai stricat prietenii intre noi si nu mai suntem asa cum am fost,voi fi mandru,voi pleca tinand capul sus.
Ca sa inchei si cu alte chestiute,nu prea stiu ce sa mai zic...am cam inceput sa petrec iarasi mai nebun,cu mult achool si muzica ciudata,locuri ciudate,dar ma distrez macar,e destul de super,sunt chiar multumit.
Hmm,desi multi m-au intrebat ce fac in legatura cu starea mea de relatie,pai sincer nu prea imi pasa,adica nu imi doresc ceva de genul acuma,as vrea sa fac alegerea corect fara sa am astfel de influente si oricum chiar nu imi doresc asa prea mult,nici macar 1 nightstand-uri sau lucruri de genu pentru ca...(*fiecare isi poate spune opinia,dar eu nu vreau sa discut despre asta*)
Well,o incheiere frumusica ar fi ceva clasic,dar nu am starea necesara,asa ca voi incheia cu probabil ceea ce simt in momentul acesta prin refrenul acestei melodii:(*fara comentarii asupra melodiei,deoarece nici eu nu sunt de acord ca o trupa pornita underground a devenit comerciala*)
https://www.youtube.com/watch?v=Q3WTEUv2xDk
miercuri, 19 noiembrie 2014
1/3
Da prieteni dragi,astazi vom vorbi de prima betie din cele 3 ramase.
S-a intamplat vinerea in magica vineri de 14 noiembrie,in care implineam fix 17 ani si 4 luni,dar nu asta este important.Ce-i drept a fost o betie diferita de multe altele,am trecut peste principiul meu de baza de a nu bea vodka si se pare ca a fost o prostie incredibila,dar pana la urma,ce-ar fi viata fara alegeri atat de stupide;greseli de incalcare a codului nostru de "onoare"(desi n-as vrea sa vorbesc despre acest lucru,pentru ca doar familia construita in atatia ani mi-l cunoaste si nu vreau sa schimb asta).In primul rand vreau sa mentionez ca am trecut de la placere la agonie in noaptea aia,a fost destul de ciudat cum ma distram si dintr-o data am primit un blackout mai special,sa zic asa nu stiu ce se intampla cu mine sau ce faceam dar parca timpul trecea instant trezindu-ma pe niste scari prima oara,ridicandu-ma de la pamant,iar dupa accea trezindu-ma din acel "kick"de adrenalina deoarece calcasem pe niste cioburi.Cica seara a fost destul de interesanta si asa mai departe,dar marea mea problema a fost cand am ajuns acasa,rugat sa verific un contoar de gaze,naiba sa il ia,deoarece in secunda doi m-am trezit pe jos alaturi de un scaun prabusit,dar ce pot spune,a fost amuzant.
Ce as mai putea adauga este faptul ca lucrurile sunt foarte ciudate pentru mine acuma dupa aceasta betie,parca dupa betia asta m-am eliberat de trecut,de tipul care traia din povestile lui,care a trecut si prin a fi un "player" si prin a fi un "keeper",m-am eliberat de ceea ce am fost in tot acest timp si accept inceperea unui nou capitol al vietii mele si sunt foarte fericit in legatura cu asta si parca incep sa ma gandesc cu placere la plecarea mea.Desi am luat multe decizii proaste,pana la urma nu am pic de regrete si am realizat ca asta e un lucru important,sa realizezi cand trebuie sa lupti pana la ultima suflare de a indreptati acele greseli.Nu mai vreau sa fiu ce am fost,asa ca urmatoarea betie va fi in cinstea unui nou inceput si in cinstea pacii facute cu "demonii" interiori.
Iar ca o ironie a acestor "schimbari" las acest pasaj gasit din simpla curiozitate: "You may imprison one of my demons,but another one will rise."
joi, 13 noiembrie 2014
Cica o ultima betie
Desi poate scriu doar pentru mine,asta nu schimba cu nimica lucrurile,macar asa mai dau afara din suflet.Pai in ultima perioada am avut destul timp sa ma gandesc asupra lucrurilor si am realizat ca nu mai vreau sa beau.
Am baut destul de mult pana acuma,am baut alaturi de oamenii care au insemnat cel mai mult in viata mea in majoritatea timpului si pot spune ca a fost super,dar preteni buni,a fost.M-am gandit mai bine si ar cam fi cazul sa ma las,poate ca nu doar de asta ci de aceasta parte a mea.
Daca ar fi sa descriu toata povestea pe scurt,e ca eu beau ca sa incep petrecerile,ca sa nu mai fie lumea "speriata"de faptul ca daca se fac de ras lumea va rade mereu de ei si asa mai departe,mai exact un 50% din timp am baut pentru altii si nu pentru mine,vreo 40% ca a meritat si vreo 10% de suparare(dar asta e doar o greseala se pare,n-ar fi trebuit sa fac asta).Mai exact vreau sa elimin partea asta a mea,de baiat bun,pentru ca pur si simplu nu isi mai are rostul.
Poate ca acum e unul din momentele bune.
Am zis ca anul asta atata vor mai fi : 3 evenimente la care voi bea si atata.
Voi discuta despre fiecare in parte,dar dupa accea totul va lua sfarsit,pentru ca nu vreau sa ajung omul care traieste din povestile sale si nu e in stare sa iti faca altele.
duminică, 9 noiembrie 2014
Changes
Uite ca iara am revenit in acest loc unde parca imi e al dracului de simplu sa zic despre orice mi se intampla,despre orice am chef si sa ma descatusez de tot,sa fiu iarasi liber.
Recunosc ca in general fac lucruri stupide,greseli retarde and so on dar de data aceasta a fost nevoie sa o fac,altfel nu se mai putea continua nimica.Se vor schimba multe,precum faptul ca momentan sunt nevoit sa accept ideea ca voi pleca in Canada,departe de familia mea adevarata(aici referindu-ma la prietenii mei deoarece nu imi sun prieteni,ci imi sunt adevarata familie) si de anumite persoane pe care n-as vrea sa nu le mai pot vedea.Tot odata ar trebui sa accept ideea ca nu ma voi mai intoarce,nu de alta dar pentru cateva zile inapoi as sparge o caruta de bani.
Alte lucruri nasoale care mi s.au mai intamplat?Pai am probleme destul de mari in familie,certuri dar si probleme de sanatate ar unora ccarora le datorez viata mea si daca as putea le-as da-o fara sa ma gandesc a 2-a oara.
Sentimental?Prost,trebuie sa recunosc,dar pentru moment pot doar sa le urez altora sa fie fericiti.
In rest ce as putea sa ma zic...cam totul parca se duce dracului de vreo ceva timp incoace...dar imi pare rau si de ceea ce am facut eu,probabil agravandu-mi situatia sentimentala?(pentru ca nu era indeajuns cate aveam pe cap) Absolut deloc.Nu zic asta din mandrie,nu zic asta fara vreun motiv intemeiat,iar acela e ca mereu mi-am dorit sa nu ii incurc si pe altii cu problemele mele,dar asta pentru ca sunt un prost.
Hmm,probabil nu o sa mai scriu asa mult pe blog,poate maxim 2-3 postari pana plec,dar trebuie sa recunosc ca e al dracului de bine sa pui lucrurile astea asa random,sa te eliberezi,te simti altfel.
Si ca sa inchei cu un clasic cu care am si inceput blogul,"V-am pupandos!".
vineri, 28 februarie 2014
Hero.
Desi probabil in ultimul timp nu am fost asa cum si-au dorit multi,acum mi-am revenit.
Am avut doar o perioada mai proasta dar atata timp cat are cine sa te ridice cand cad totul trece...
Nu imi ajung cuvintele sa zic tot ceea ce simt acuma,dar o simpla descriere ar fi aceasta:
Tatal meu este eroul meu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)